Dacă vreți să urmați un mentorat online în programare, mai specific în Java, ei bine am aflat pentru voi părerea unui fost cursant al mentoratului propus de FutureDevs, care ne-a povestit că a fost super mulțumit de program. Acesta, care folosea surse de învățare gratuite externe pentru studiul individual și 9 ore pe săptămână cu mentorul, s-a dovedit foarte util pentru că “e foarte greu ca începător să găsești ceva mai specific, dar și util (pe Youtube n.red.)”. Katyi Eduárd, care avea deja ceva experiență de programare, fiind absolvent al secției de mate-info la liceu, spune că datorită experienței de la curs, înțelege mai bine ce și cum se întâmplă într-un cod, cum să caute erorile, dacă ele există, și cum să le rezolve. El spune că a reușit până la urmă să se angajeze ca programator și că mentoratul i-a ajutat pe cursanți și să se pregătească de interviuri pentru joburi cu “ce ar fi mai important să spunem despre anumite teme ca angajatorul să vadă că noi chiar înțelegem despre ce vorbim”.
Cum s-a desfășurat concret procesul de selecție pentru mentorat?
Eduárd și cei 3 colegi ai săi au fost aleși dintre mai mulți candidați, fiind considerați cei mai buni cu cunoștințe de bază de programare. Eduárd a fost selectat în urma unei întâlniri online cu viitorul mentor.
“Am scris împreună cu el câteva exerciții. Nu s-a uitat dacă știu sintaxa bine, aia se învață ușor, a vrut doar să vadă dacă am și logica necesară,” își amintește Eduárd, în vârstă de 32 de ani, care anterior profesa ca arhitect.
Trebuia să ai măcar ceva cunoștințe despre sintaxa Java, adică să nu înveți complet de la zero, explică el.
Cost, Durată și structură
Mentoratul, care a costat 1000 de euro, a fost intensiv, din câte spune Eduárd. Existau 4 întâlniri online pe săptămână (2 dintre ele în weekend) – în total 9 ore pe săptămână cu mentorul – restul zilelor fiind dedicate studiului individual. Programul s-a desfășurat exclusiv online și a durat 6 luni (din octombrie 2022 până în martie 2023), fiind alcătuit din două module a câte 3 luni. Primele 3 luni erau dedicate Java Standard Edition 8, apoi, pentru a trece la modulul următor, trebuia să treci de examenul OCA de la Oracle, care costa 1300 lei, separat de mentorat. Apoi urmau 3 luni pentru framework-uri si tehnologii folosite cu Java.
Participanții la mentorat trebuiau să studieze individual și să facă teme. Iată cum se desfășurau întâlnirile online cu mentorul:
În cadrul întâlnirilor de grup “scriam codul pe rând (cu ceilalți cursanți n.red.) ca să ne obișnuim pentru când vom lucra”, spune Eduárd, explicând mai exact ce însemna scrierea codului pe rând:
“Cineva trebuia să pună share la ecranul său și ceilalți ne uităm la ce scrie persoană respectivă. Aici era mai important ca persoana asta să și zică la ce se gândește și apoi să scrie codul, și în funcție dacă se gândea bine sau nu, scria totul sau rezolvăm împreună. Era mai mult rezolvare în grup, cu o singură persoană care scrie. Inițial era stresant, dar acum fac asta zilnic și atunci când colegii sunt de treabă, e chiar fain. Cam așa rezolvăm unele probleme la care nu găsim răspunsul nicicum.”
Eduárd mai răspunde la câteva întrebări punctuale:
Temele voastre erau evaluate sau între întâlniri trebuia să vă descurcați singuri? Dacă nu erau evaluate automat, erau evaluate?
“Temele erau de obicei ca să exersăm anumite lucruri. De obicei ne uitam la toate temele să vedem cine cum a rezolvat problema, să învățăm și unul de la celălalt. În plus trebuia să explicăm cât de bine puteam ce am făcut, dar cu asta ne mai ajuta și mentorul pentru că totuși înțelegea mai bine și ce e în spate”.
Puteați să rezolvați tema greșit și să credeți că e corect din cauză că nu a verificat‑o nimeni?
“ Atâta timp cât rezultatul aplicației era bun, tema era corectă. Ne interesa mai mult modalitatea de rezolvare și dacă codul era citibil și ușor de înțeles”.
Făceați un proiect real sau doar așa ca exemplu?
“Erau proiecte mai mici doar pentru a exemplifica o problema. Mai târziu am făcut și aplicații puțin mai lungi cu mai multe funcționalități, să înțelegem și aproximativ cu trebuie construite aplicațiile în mediul de business. Aplicatiile erau facute numai pentru curs.
Să faci o aplicație pentru viața reală necesită deja mult de lucru, mai ales să fie mai utilă decât de exemplu un calculator de pe telefon sau un joc de șah.
Un joc simplu de snake mai poate fi făcut și singur cu câteva tutoriale
dar de exemplu ca să faci un joc de șah, deja are mult prea multe elemente și obiecte. Am încercat în curs să scriem un joc de șah, dar necesita atât de mult de lucru încât ne-am oprit”.
Mentorul a făcut eforturi pentru a-și ajuta cursanții să se angajeze, recomandându-i la mai multe firme, chiar si unde a mai lucrat și el în trecut, iar datorită recomandărilor au obținut câteva interviuri în plus față de cele obținute prin aplicările lor. De asemenea, o vreme după încheierea mentoratului, “mentorul ne-a mai ajutat cu ce să învățăm sau ce să mai facem (pentru angajare n.red.), ne-a propus idei de aplicații pe care să le punem pe GitHub ca portofoliu și cum să ne aranjăm CV-ul, dar asta normal că nu poate face prea multă vreme”.
Eduárd a reușit până la urmă “printr-un noroc”, chiar când voia să renunțe din cauza respingerilor repetate, să obțină un job ca Junior Java Developer, lucrând prin propria firmă, din Sfântu-Gheorghe. “Din nefericire toate interviurile erau de genul că au listat job-ul pentru juniori, dar practic acceptau doar persoane cu experiență de mid sau seniori, deci experiență de minim 2-3 ani. Întrebările erau legate de tehnologii care necesită cel puțin 2-3 ani de lucru in profesie ca să poți înțelege și să le poți folosi”, explică el contextul în care vorbește despre “noroc”. “Majoritatea firmelor IT s-au mărit mult prea rapid în timpul covidului, au angajat mult prea mulți oameni și acum nu mai angajează, decât oameni cu multă experiență”, este de părere el.